20080112

melum01. electro, trance, dance, chill...

Printre pădurea de blocuri pe care o văd de la geam se vede, în seara aceasta, multă ceaţă. În cameră, dincolo de lumina monitorului cu tub catodic, mai ard două lumânări şi se aude muzica.

La mine în cameră e, astăzi, seară de dance. Orbitez printre BT, Jan Johnston, the beloved, ebtg, jam & spoon, kosheen, planet funk, yello, Svenson & Gielen, cosmic gate, Tracey Thorn, dune sau u96, şi trupe româneşti (foarte bune) precum sistem sau endless zone. Nu sunt prea mare specialist în subgenuri, dar am impresia că mă duc undeva către trance. Iar uneori sunt aproape de chillout.

Poţi avea surprize (mari) atunci când cedezi prejudecăţilor în cazul muzicii. Sau atunci când faci din muzică o dogmă (gen "eu nu ascult decât..."). Am trecut prin faza asta în adolescenţă, când nu ascultam decât erasure - adevărul e că în anii '90 produceau albume care de care mai grozave. Dar un DJ american m-a convins să renunţ la această exclusivitate, atunci când am ascultat flaming june. Iar acum, la începutul lui 2008, încă o surpriză: o singură trupă din folderul meu de dance o mai egalează pe Jan Johnston. O trupă românească.

Au apărut în 2000 cu pleacă şi cu un LP de toată frumuseţea. După aceea, vreo câţiva ani mai târziu, am auzit la radio o altă piesă foarte bună, din păcate prea puţin mediatizată (schimbare). Pentru ca în 2005 să mă impresioneze de-a binelea cu unul din cele mai bune albume de muzică modernă românească. Pe albumul trancefusion veţi găsi techno, blues, electro, jazz, solo-uri de saxofon tenor, melancolie, foarte bune remix-uri ale single-lor anterioare. Şi migală, multă, multă migală.

Doamnelor şi domnilor, trupa este the endless zone. V-o recomand cu multă căldură. Sunt şi acum mândru că în colecţia mea de CDuri se numără trancefusion. Nu e de presupus că acest lucru se va schimba - nu în viitorul previzibil - deoarece primele piese ale trupei sună şi acum la fel de bine (ascultaţi pleacă), iar trecerea timpului şi seceta generalizată din industria muzicală românească nu fac decât să îi sublinieze valoarea.

În încheiere, vă spun câte ceva despre puţinul pe care l-am adunat din domeniu. Căutaţi albumul lui BT din 1997 (escm), căutaţi jam & spoon (mai ales albumul trypomatic fairytales 2001 din 1994), şi câteva piese: baby D - let me be your fantasy, BT - remember, e'voke - arms of Loren, Jan Johnston - silent words, Svenson & Gielen - beachbreeze, the source - You got the love, u96 - club bizarre, yello - to the sea.

Audiţie cât mai plăcută.

1 comment:

BĂNĂŢEANU said...

In trance we trust!Incearca si niste Schiller