Din păcate, cântecele bune formează o minoritate în marea masă a producţiei muzicale. Din fericire, avem câteva indicii pentru a ne ghida, pentru că altfel ne-am pierde sau am ajunge o simplă masă de manevră a caselor de discuri.
Câteodată, pentru a avea succes, un cântec trebuie să nu fie unul de mainstream, şi adevărul este că îmi plac mai mult cântecele mai puţin cunoscute, pe care le descopăr prin efort propriu, decât cele promovate - şi uite aşa nu mă mai uit la televizor şi nu mai ascult posturile de radio, iar singurul meu contact cu media este internetul.
Mai demult ascultam everything but the girl, cântând missing (în 1994). Eram încă în şcoala generală, şi mă minunam de vocea solistei. După aceea, câţiva ani mai tărziu, am fost entuziasmat de schimbarea din stilul ebtg care a avut loc odată cu lansarea albumului din 1996 (walking wounded).
Şi iată că de curând, rătăcind pe youtube, am dat peste un videoclip lansat anul trecut, de Tracey Thorn, de data aceasta solo, în cadrul albumului out of the woods. E unul din cele mai reuşite videoclipuri pe care le-am văzut - şi în propoziţia asta (vă veţi convinge vizionând clipul) se află şi o doză de naţionalism... dar şi faptul că Tracey Thorn este modelul perfect de anti-vedetă.
Enjoy!
Câteodată, pentru a avea succes, un cântec trebuie să nu fie unul de mainstream, şi adevărul este că îmi plac mai mult cântecele mai puţin cunoscute, pe care le descopăr prin efort propriu, decât cele promovate - şi uite aşa nu mă mai uit la televizor şi nu mai ascult posturile de radio, iar singurul meu contact cu media este internetul.
Mai demult ascultam everything but the girl, cântând missing (în 1994). Eram încă în şcoala generală, şi mă minunam de vocea solistei. După aceea, câţiva ani mai tărziu, am fost entuziasmat de schimbarea din stilul ebtg care a avut loc odată cu lansarea albumului din 1996 (walking wounded).
Şi iată că de curând, rătăcind pe youtube, am dat peste un videoclip lansat anul trecut, de Tracey Thorn, de data aceasta solo, în cadrul albumului out of the woods. E unul din cele mai reuşite videoclipuri pe care le-am văzut - şi în propoziţia asta (vă veţi convinge vizionând clipul) se află şi o doză de naţionalism... dar şi faptul că Tracey Thorn este modelul perfect de anti-vedetă.
Enjoy!
No comments:
Post a Comment