20090905

melum21. Vecerniile

Tocmai am ajuns acasă.

Seara asta am fost la Ateneu, la un concert de muzică sacră. A început târziu, la ora 22.30, şi s-a terminat în jurul miezului nopţii.

Rahmaninov Serghei - Vecernii, opus 37. Au interpretat Corul Academic Radio şi Corala Bărbătească "Te Deum Laudamus", alături de soliştii Gabriela Popescu şi Călin Brătescu, avându-l la pupitru pe maestrul Dan Mihai Goia. Impresionant.

Mă consider norocos pentru că am avut ocazia de a asculta pe viu această creaţie, care datează, dacă îmi aduc eu bine aminte, din 1917. Acasă, la computer, am început de mai multe ori să o ascult, dar nu am reuşit niciodată să duc audiţia până la capăt. Oricăt de impecabilă ar fi o înregistrare şi indiferent cât de bun e sistemul audio de redare (Sony, în cazul meu), nu există comparaţie cu audiţia în sală (mai ales o sală cu acustica Ateneului Român). Constat asta încă o dată.

Fac o digresiune. Rahmaninov este al doilea compozitor rus (ştiu că a avut şi cetăţenie americană) în preferinţele mele, după Prokofiev, şi înainte sau la egalitate cu Shostakovich. Ascultaţi-i măcar concertele pentru pian, şi dintre ele măcar concertul numărul 2.

A doua digresiune. Dacă sunteţi în Bucureşti luna asta, treceţi pe la festivalul Enescu. Sunt atât de multe lucruri frumoase, că nu ştiu ce să vă recomand. Vă spun doar la ce concerte aş vrea să merg: vinerea viitoare, la Sala Palatului (va concerta Orchestra Filarmonică Regală din Londra), luni 14 septembrie la Ateneu (lucrări de Enescu, Prokofiev, Ravel şi Chausson); şi aş vrea să îl aud pe Yo-Yo Ma. Tot în cadrul festivalului vor avea loc concerte şi în Braşov, Cluj, Iaşi, Sibiu sau Buşteni. Site-ul oficial al Festivalului George Enescu aici.

Şi o parte a Vecerniilor (Bogoroditse djevo, raduisya), într-o interpretare poloneză. Polonezilor le place mult Rahmaninov - am constatat asta nu o dată.



1 comment:

măriuca said...

îmi pare bine că ai avut aşa o seară plăcută la Ateneu. A mea a fost relativ la fel - am fost cea care a transmis în direct la Radio concertul lui "dom' profesor" cum îi spun eu dlui Goia, ca fost profesor al meu la Conservator. Înţeleg că a făcut şi "atmosferă" religioasă prin părintele care a cădelniţat, şi că totul a început în semi-obscuritate. Ceea ce nu s-a văzut la Radio, dar a rămas (sau mai ales a rămas) muzica.